Surse şi grad de epurare

Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2005, a relevat următoarele aspecte globale:

• Faţă de un volum total evacuat de 4034,808 milioane m3/an, 2626.139 milioane m3/an, deci 65.1 %, constitue ape uzate care trebuie epurate.

• Din volumul total de ape uzate necesitând epurare şi anume, 2626.139 milioane m3/an, 539.051 milioane m3/an, respectiv circa 20.5 %, au fost suficient (corespunzator) epurate. În rest 1193.851 milioane m3/an, adică circa 45 %, reprezinta ape uzate neepurate şi 893.237 milioane m3/ an, circa 34 %, ape uzate insuficient epurate. Prin urmare în anul 2005, cca. 79 % din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate.

• Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activităţi din economia naţională cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele „convenţional curate“, a fost evacuat de unităţi din domeniile: Energie electrică şi termică: 2060.442 milioane m3/an - peste 51 % din total; Gospodărie comunală: 1482.236 milioane m3/an - peste 36 %; Prelucrări chimice: 194.199 milioane m3 - cca. 5 %, Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 124.807 milioane m3/an, cca. 3%.

• Din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare, cele mai mari volume au fost evacuate în cadrul activitatilor: Gospodărie comunală: 1482.058 milioane m3/an - peste 56 %; Prelucrări chimice: 189.077 milioane m3 - peste7 %, Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 123.593 milioane m3/an, peste 4%.

• Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unităţi din domeniile: Gospodărie comunală: 585.638 milioane m3/an - cca. 49.05%. Cu o contribuţie mult mai redusă, se înscriu unităţile din cadrul activităţii Prelucrări chimice: 23.723 milioane m3/an; - circa 2%.

• Referitor la apele uzate insuficient epurate, activităţile cu cea mai mare pondere se ordonează astfel: Gospodărie comunală: 554.328 milioane m3/an - circa 62%; Prelucrări chimice: 103.875 milioane m3/an~ 11 %; Industrie extractivă: 23.547 milioane m3/an - peste 2,6 %,

industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 21.832 milioane m3/an – cca. 2.4 %; industria prelucrarea lemnului: 20.678 milioane m3/an - peste 2,3 %.

Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde în afară de debitul efluent şi de încărcarea cu substanţe poluante. Sub acest aspect, se evidenţiază următoarea repartizare, pe activităţi economice:

• din punct de vedere al încărcării cu substanţe organice, suspensii, săruri minerale şi ioni de amoniu: 1. Gospodărie comunală; 2. Prelucrări chimice; 3. Îndustria extractivă (suspensii, săruri minerale); 4. Zootehnie (substanţe organice, amoniu);

• relativ la poluarea cu micropoluanţi: cianuri, fenoli, detergenţi: 1. Gospodărie comunală; 2. Prelucrări chimice; 3. Industrie metalurgică + construcţii de maşini; 4. Industria extractivă;

• relativ la încarcare cu metale grele: 1. Industria extractiva, 2. Prelucrari chimice, 3. Industrie metalurgica + constructii de maşini, Gospodarie comunală.

În concluzie, cota parte cea mai mare din potenţialul de poluare aparţine unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice, după care urmează agenţii economici din industriile extractivă, metalurgică etc.

Faţă de numărul total de 1310 de staţii şi instalaţii de epurare şi stocare investigate în anul 2005, 492 de staţii, reprezentând 37.6 %, au funcţionat corespunzător, iar restul de 818 staţii, adică 63.4%, necorespunzător.

Sursa: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Apasand tasta "Chat" din dreapta meniului din bara de sus, puteti fi in legatura cu noi "ON-LINE" , intre 9.00 si 17.00, de luni pana vineri.